mi-am turnat arsenic peste rândurile din volumul scris cu puncte puncte
fiecare arsură o simțeam în cea mai mică virgulă
fiecare rând avea înțelesul lui ascuns precum soarele printre pietre crude
iar metaforele vorbeau de unele singure durerii ce le chinuiau

mi-am pus sufletul la murat în cămară virgulă
alături de celelalte suflete și cărți ce le-am găsit alături de o virgulă
puncte puncte încep să tremur deodată cu camera zugrăvită în culori
abstracte asemenea unui curcubeu ieșit dupa o ploaie melancolică virgulă
închid cartea și o las pe raft să zacă lângă două puncte

am scris ultimul rând ce nu am să îl recitesc prea curând
două picături de apă au distrus ce-a mai rămas pătat și de la capăt punct
arsenic am turnat peste rândurile scrise cu virgulă
dar lacrimile scurse au fost mai puternice decât durerea punct