[număr scame]

mă simt uneori un aparat foto
cu memorie supraîncărcată cu
tot felul de lucruri
nefolositoare la care am ținut pe care
mi-e milă să le arunc -
dimineți grăbite
cu miros de aftershave în baie
pantofi cu tocuri frânte
de pe vremea când
nu aveam habar de echilibristică
un orgasm arcuit
între noi
niște zâmbete de copii
de fapt toate chestiile care mi-au făcut viața
o scară rulantă


[we’re known to walk alone]

îți stau iar în prag
mică și plictisită
ne mulăm buzele de plastilină
pe tristeți strâmbe
stăm puțin unul lângă altul
cam până ni se face dor de oameni
tu rămâi mirosind a noi
să-ți ronțăi în liniște singurătățile
eu plec înapoi în liniștea mea imperfectă
să-mi rod unghiile să fumez prea mult
târându-mi picioarele
în patul meu ca o portocală acră


[fancied]

de câteva nopți
mă încăpățânez într-un bărbat
ai cărui pași să nu mă plimbe
prea departe de casă
unul care să știe exact
câți nasturi să-mi deschidă
să fiu suficient de mult
a lui
să rămân puțin
și a mea