Capul lui Ioan





“Nu ți se cade ție să te culci

Cu apa și petrolul de pe lume!”

Scria Ioan în pildele postume,

“Nu ți se cade ție să le spurci!”



“Nu ți se cade ție, la volan,

Să desfrânezi cu-a lutului femeie!”

Și Regele Irod dădea să beie

Să uite de proorocul cel infam –



“Nu ți se cade ție să consumi

Ce n-ai creat, și zămislit, vreodată!”

Îi spunea Ioan, “oprește-te acum!”

Și Regele se mai urca odată

Într-o mașină, “Deus saeculum” –





Veni și ziua Regilor Irod –

Și Salomeea a dansat pe masă,

Și-a fost așa de sexy, și frumoasă,

Că Regii, precum ultimul norod



I-au spus: “Ne cere acum tot:

Mai mult petrol, și mult mai multă apă,

Și îți vom pune Raiul tot sub bot!”

Și ea ceru capul lui Ioan, pe tavă!



Muri Ioan. Și Regii au privit

Pământul despuiat de viață vie,

Și poate pilda asta nu-i un mit,

Ci îți vorbește, frate om, chiar ție...