reconstituire a vieții trăită pe centimetru cub de aer inspirat

oxigenul meu e când violet când intoxicat cu plumb doar pentru tine
îmi zic: saturnismul poate fi bun dacă iei și puțin zahăr candel sub limbă
din două instantanee de respirație îmi pot face un palat cu vedere spre suflet
cum duminica mă aflu la granița dintre îngeri și demoni
mă rostogolesc aidoma unui titirez teleghidat de contradicții
n-am plâns niciodată după o frunză rămasă fără umbră
mi se părea firesc să cadă singură în fiecare toamnă
departe de orice iubire subiectivă

reconstituire a aerului respirat pe fiecare centimetru cub de viață irosită

răstignirile mele sunt când întregi când frânte în două dimensiuni și jumătate
îmi repet: nemurirea poate fi plictisitoare dacă nu iau și câteva amintiri sub tâmple
din puținele semizboruri spre dreapta îmi pot construi o aripă pneumatică
n-am nevoie de vânt pentru a atinge rotundul dintre anotimpuri
mi se pare prea simplu să-mi transform timpul în rană
departe de orice iubire aleatorie