O, zâmbete hoinar!

O, zâmbete hoinar! Cât te iubesc mă știe
Numai veacul și lacrimile surde,
Mă știe numai plopul și frunza care cade.

O, zâmbete hoinar! Nu te goli de mine,
Nu renunța la șoapte, nu plânge în suspine,
Căci te iubesc și nu pot fără tine.

O, zâmbete hoinar! Acum tu fugi de lume,
O lași în disperare, o frângi ușor în palme,
E rea cu fiecare, dar te iubește-n noapte,
Mai lasă-i doar o șansă, atât noi te rugăm.

O, zâmbete hoinar! Ascultă nostalgia
Și freamătul din codru și ciripit pe deal,
Sunt toate pentru tine, culese din natură,
Sunt toate fericite și te iubesc enorm.