ar fi trebuit să las fumul acela să plece
să schimb fiecare cuvânt într-o altă întoarcere
să schimb fiecare femeie în strop de silabă
să-mi formeze numele. să mă strigi

nu am știut să-mi țin mâinile aproape
nu știam nimic. de parcă altcineva
în locul meu te lăsa să pleci
să-mi cutreieri trupul cu aceeași bocceluță
în care ți-ai păstrat primul sărut, ultima iubită

și dacă aș fi știut că mă minți
aș fi rămas la fel, nemișcată
să cuprind cu o linie sau poate cu un punct
distanța dintre gândurile noastre

încă nu ne-au prins îmbrățișați ninsorile
dar stau în mine ca într-un bordei și te aștept
ține-mi te rog singurul vis într-un scrum de țigară
și nu lăsa niciodată fumul acela să plece

Pitești - 26-27 noiembrie