poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 966 .



Cum s-au născut cetățile-n trecut?
poezie [ ]
Din Ardeal până la Prut

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [samanul ]

2005-11-26  |     | 



Venind din locuri netrecute-n hărți,
Un Prinț măreț și-o mână de voinici,
Doreau să-ntemeieze noi cetăți,
Cu piatra și cu lemnul de pe-aici.

Și cum erau, demult, plecați la drum,
La ceas de seară, prinși într-un popas,
Stând lângă foc, să tragă câte-un fum,
Mărețul prinț, deodată, prinse glas:

-Vreau să-mi dați vinul, arcul și săgeata,
S-o trag la naiba , s-o trimit în zări!
Postelnice! Tu să-mi rămâi de-a dreapta
Căci ei se duc s-o caute călări!

Așa făcură! Întâi i-au dat vinul
Și, după ce bău, cam cât încape,
Fiind în formă, că-și făcuse plinul,
A tras săgeata peste văi și ape!

A tras-o și-a țâșnit cu dor de ducă
De s-a pierdut, în neguri, spre Apus;
Voinicii după ea, ca o nălucă...
Și-o căutau, cum știți, în jos și-n sus!

Și tot umblând, așa, din întâmplare,
Când au crezut că totul e în van
Au dat de-un neamț, alături de-o cărare,
Cu ochii peste cap, pe-un bolovan.

Voinicilor nu le venea să creadă.
Era un mort, cu o săgeată-n spate,
Probabil neamț după pumnal și spadă
Și părul blond și straiele curate!

De nicăieri sosi la trap distinsul,
Strunindu-și calul doar lângă voinici,
Făcând un nor de praf cât necuprinsul
Ca să-i întrebe: ce-ați găsit aici?

-Ce e aici? Măria Ta, săgeata!...
Și-un neamț la fel de țeapăn ca un lemn.
Cu mâna ta, mărite, l-ai dat gata.
La nimerit săgeata! E vreun semn?

Dar cum nu pricepu ce se-ntâmplase
A stat o noapte-n post și rugăciune
Și dimineața, cum se luminase,
Mărețul prinț a început a spune:

-Luați voinici aminte! Așa se trage bine!
Secretul e să tragi după ureche!
Măi neamțule, de-aveai iubit cu tine,
Þi-l nimeream și vă făceam pereche!

Voinicii mei, cu fețele smerite,
Pe-acest meleag, de ce descălecăm?
-Să-ntemeiem noi așezări, Mărite,
Apoi cu voia ta să ne-așezăm!

Dar Prințul, întemeietor de țară,
Se adresă și spre urmașii lui:
-Cum bolovanul ăsta nu se cară,
Vi-l las, în pomenirea neamțului!

Îl pun ca piatră de hotar pe glie,
Și-n patru zări, de-aici voi trage șanț,
Numindu-l, că așa a fost să fie,
Pe-acest ținut de jertfă: Piatra-Neamț!
......................................

Și, uite-așa, s-a terminat povestea!...
Mi-a spus-o, într-un bar, un tăntălău,
Dar mai pe scurt căci i se duse vestea
Că povestind-o se îmbată rău.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!