bântuie prin lutul însuflețit
globule cu șenile
și-n calea lor tatuează pereții arterelor
cu sloganuri și marșuri triumfale
armele sunt chemate
la arme
orice trup e-o cazarmă
totodată și țintă

din senin se iscă
standing ovation al proiectilelor
grimase bandajate și multe știri controversate
și cum eroii merită să li se închine metafore în lipsă de
brancarde și paturi de spital
sau vreo consolare zisă și gropi comune
roiuri de creioane se izbesc în glaucomul hârtiilor
pretinzând dreptul de autor la poezie și ceva
premii colac
cu mult peste pupăză

lupta fiind esența tuturor lucrurilor
și pentru că suntem preconfecționați mașinării dințate
ne ascuțim dinții -
porii deja erau săgeți radioactive
mai ales privirile

o să ne fie dor de indiferența care domnea odinioară
deocamdată plouă
iar stropii refuză să atingă trupuri
se opresc stupefiați la doi centimetri distanță - poate așa
vor învăța și dinții, proiectilele și
celelalte contondente