agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 338 .



parcă miroase a primăvară...
poezie [ ]
pliant

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ani ]

2022-02-18  |     | 



un februarie mai blând,
cu gust de căpșuni
căptușește
sufletele-nfrigurate de-singurătate.
scăldat în luminile
apusului,
pițigoiul dispare-n ceață.

debusolați,
într-un labirint de-ntâmplări neverosimile,
pierdem țelul vieții:
din pelerini la porțile luminii,
am ajuns
rătăcitori
prin ținuturile-ntunecate.

lacul
arată nechibzuiților
dinții strălucitori de gheață.
copiii,
în joaca lor nebună,
sunt înghițiți
de genune.


vremea-i cu toane,
are mai multe fețe:
cine știe să le deosebească?
teroriștii
umblă pe asfaltate străzi
cu măști zâmbitoare.

frunzele roșii-
par fluturi desprinși
din colierul unei domnițe-
la fereastră,
aburii ceaiului
îl alintă doar pe Issa

fumul negru
ascunde potecile de bătaia lunii.
oamenii,
tot mai dezorientați,
se adulmecă reciproc;
actorii plătiți regește
manipulează emoțiile spectatorilor.

cântec de sirene
prin
ținuturi mlăștinoase...
cu privirea rece,
distrugătorii de neamuri,
conform legii,
pun lacătele
și
trag obloanele.


câteva vrăbii
se zbenguie
printre frunze uscate...
adunând între degete soarele,
bebelușii
visează
că zboară printre stele.

de știut că,
războaiele
nu încep niciodată miercurea.
timpul -
pe roata norocului,
amestecă părțile beligerante.
să-nvățăm din pățanii!

din când în când,
mai vezi și câte-o
aripă de lepidopteră.
plasa păiajenului se-ntinde
peste tot:
de la casa săracului
la palatul interlopului.


îndrăgostiții
și-au lăsat armura la poartă;
pentru o clipă,
pășesc pe puntea
ce leagă vârfurile a doi munți.
de nu se trezesc la timp
vor fi înghițiți
de-avalanșă de pietre
ce vine din spate.

și-n această lume răsturnată,
scăunelele nu mai au
niciun picior.
învățătorii-
scăpând printre sterile filozofii
firul vieții,
stau împietriți.


nanoparticolele
polenizează realitatea,
îmbrăcând-o în haine de calamar.
stând pe-o ramură uscată,
cioara
nu se mai satură
de-atâta verdeață.

întunericul încă persistă...
lângă zidul plângerii,
un vameș si-un fariseu
vorbesc în șoaptă cu Dumnezeu.
într-un ritm amețitor de tobe,
nu încetinim
când drumul se sfârșește.


parcă miroase a primăvară...
vin
stoluri de grauri
să-i țină de urât
salcâmului din câmp.
soarele coboară prin coclauri...
ademenit de lumina lunii,
un ghiocel
a răsărit.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!