Câte stele și câți nori
Vor mai fi să le ascundă?
Câte gânduri uneori,
Stropi de rouă le inundă?

Câte zile într-o noapte
Vor mai trece pentru tine,
Până când cireșe coapte
Te vor îndulci în fine?

Poate chiar și acel acru
Care-l simți acum pe limbă,
Este doar un simulacru
Ce prin minte, mimi îți plimbă.

Poți să te prefaci că trece
Noaptea ta cu lună fadă,
Eu îți port privirea rece
Și ca scut, dar și ca spadă!

Fără sens și fără formă
Pare totul și-ai dreptate,
E imaginea diformă
A oricărui pas în spate.

Cam câți nori și câte stele
O să mai suporte cerul,
Când tu, unei inimi grele
Abuziv, i-ascunzi reperul?

Dacă norii nu te-apasă,
Dacă-n ochi stelele-ți ard,
De ce-ai vrea să-l prinzi în plasă
Pe-acest biet de poetard?

Câte stele și câți nori
Vor mai fi să le ascundă
Când sunt mii de întrebări
Și nu-i nimeni să răspundă?