(medalia de aur la Olimpiadă, proba de atletism, acordată Pădurilor României!)

fug pădurile țării, să scape
de nepăsarea noastră exemplară
în inimă nu mai încape
niciun copac, precum odinioară

stejari lepădători de vatră
se-aruncă singuri în securi
cu de la Zeul Ban poruncă
celor cu înalte sinecuri

smeriții brazi, răpuși de joagăr
înghesuiți în lacome mărfare
așa cum, nu demult, spre lagăr
erau duși oameni la gazare

acești copaci vor deveni sicriu
perfizilor din occident
în locul lor lăsând pustiu
refugiul ăstui neam scadent

copaci fugari, vă rog, priviți
măcar o dată înapoi
și ne iertați și ne jeliți
că n-am fost frate pentru voi