Motto: “Strig să se știe: dragostea e
singura pasăre pe care Dumnezeu
o eliberează cu tot cu colivie!”(C.Stancu)

Nu prea știu cum se trăiește iluzia celuilalt
sau unui alt Mâine,
și eu mi-am aruncat păpușa de cârpă în cer
și nu am mai văzut-o de atunci…
până azi, mi-am tot ferit sufletul de căderea în gol
peste ruine…
(toți poeții iubesc pasările cu aripi de lapte
mai apoi le repară cuiburile ce se țin într-un fir)
(și eu la fel! ) până mi se relevă-ntr-o zi,
o nouă liniște
geamănă cu propria libertate... de acum...
inima mea, chiar negociază când iubește
când nu (se ascunde)sub frunza din care picură mir
dar până-ntr-o zi
când mai pregătită sunt s-o iau de la capăt
(să schimb ceva) peste cele ale vieții,
știute și neștiute…
cu inima din cuvinte, ce fac! cu tine, inimă grea!
sortită să rămâi în om,
ca un mănunchi de chei pierdute…