agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 349 .



Cafea si delicatețuri
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [diromil ]

2020-11-09  |     | 



Uite ce voiam să-ţi spun
cafeaua de la Delicatețuri cu care ne încălzim
lunea
şi miercurea
cât hoinărim pe străduţele întortocheate
din preajma hanului Solacolu
are pentru mine acelaşi gust şi totuşi
în timp ce o beau, simt cum mă cuprinde o greaţă
inexplicabilă.

Te ascult, păşeşti în dreapta mea cu paharul
de plastic termorezistent
aburind,
ochii tăi caută străduţe pe care îmi spui - hai s-o luăm şi pe care,
evident,
am mai fost de o mie de ori, în fiecare zi
de luni şi de miercuri
între orele 18 – 20
de când ne facem datoria de părinţi
responsabili.

Cafeaua are gust bun. E aromată şi tare - bătrânul nu se zgârceşte,
după o ceaşcă îmi simt tâmplele pocnind şi mă aşez
pe marginea înaltă a câte unui gard
betonat. Te opreşti şi tu. Stăm
câteva clipe şi sunt clipele în care
îmi imaginez cum ar fi dacă gardul pe care stau
s-ar ridica şi ar începe să plutească
pe deasupra tramvaielor...

Uite de fapt ce voiam să îti spun – cafeaua
de la Delicatețuri are un efect ciudat
asupra mea. De câte ori
o beau îmi vine să te întreb de ce
porţi mereu după tine
telefonul mobil. – Pentru că e mobil ai râs
odată, iar eu evident o să tac şi de data aceasta
ruşinat.
Telefonul mobil îţi bâzâie în buzunar iar ochii ţi se fac verzi
nările îţi freamătă
involuntar - Hai,
mergem ?

Uite de fapt ce voiam să îţi zic - nu-ţi mai zic
nimic.
Merg tăcut pe străduţele întortocheate din jurul hanului Solacolu - tu vii
în urma mea,
tăcută,
cu ochii în ecranul telefonului mobil eu număr
în gând
secundele până când, inevitabil, aud acelaşi
– Iartă-mă, dar trebuie să dau un telefon
apoi
- Te rog, ia-l tu în seara asta şi promit să fie
pentru ultima oară.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!