agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 207 .



tandrețe
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [grupex_2007srl ]

2020-10-02  |     | 



sub nori de turtă dulce ne vom refugia
pe planeta aia construită special pentru tine
vălurind caramel vanilii fructe glasate
parfumul meu de mosc în care te învălui sărutându-ți
picioarele
cu care te înfășor și te sugrum în cele din urmă
cum se cimentează aerul în alveole
împietrește respirația ce clipă ce moment perfect
de uluire totală
de dragoste care susură direct în lobul parietal
ca un râu care nu-și mai găsește albia
și nu are habar dacă doar a plecat sau abia se întoarce

printre toate dulcegăriile
ierburi ciufulite desenând aerul cu păsări neînchipuit de maiestuoase
sânii tăi gâtul și umerii cum tresar de câte ori
pojghița dintre vis și realitate devine o ușă glisantă
pe care o tot dăm de-a dura
o frenezie continuă un joc permanent de-a iubește-mă și nu mă uita
îmi vei face copii îți voi crește copii
surâsul lor de zahăr candel
pe planeta noastră secretă
va fi ba un apus ba un răsărit la care ne conectăm inimile
un animal de pluș care nu a plâns niciodată
gângav tot repetă după ce-i setezi mecanismul
nicicând nu am văzut o fericire mai mare
nicicând nu am văzut o împărăție uluitor de necuprinsă
și de frumoasă

te voi adormi după ce-ți voi da să muști dintr-un măr
să dormi acolo ca și când m-ai ține în brațe
în liniștea aceea asurzitoare făcută de prăbușirea pleoapelor
când te sărut și tu nu ai nimic împotrivă
când te tot privesc și nu mă mai satur
când te tot învelesc dezvelesc ba ți-e frig ba ți-e bine
vom fi două frunze care se agață una de alta
într-un octombrie ca o narcoză
și care ne obligă să ne sinucidem liberi și unul în altul
două singurătăți care se îmbrățișează
cu toată tandrețea pe care am păstrat-o numai pentru noi
în cel mai mare secret

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!