agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 274 .



Omul invizibil
poezie [ ]
(la sfârşitul viitorului)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Yannelis ]

2019-07-08  |     | 



într-un verde-albăstrui de iederă


1.

căzute din cer, cuvintele mesagere, găzduite-n inima ta
tare de dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, te cheamă la mare
aerul dimineţii se umple de lumea invizibilului
care-i mult mai bogată
ca cea a vizibilului
cu îngeri şi cu oameni invizibili
ca omul de ieri şi ca cel de alaltăieri
între cei invizibili şi imposibili fiind şi tu
celcarezicecă “între acum şi atunci
se intinde o clipă lungă
ca o punte între a fi şi a nu fi”
trăite deodată-ntr-un punct cu proprietăţi
care descrie locul geometric
de prin alte locuri şi alte dăţi


mâinile olarului simt mai bine nectarul lutului
aşa cum mâinile sculptorului modelator
simte trupul formelor de neatins
precum albina simte nectarul din floare
şi învăţătorul, răspunsul din întrebare

2.

Nici nu mai ştiu când am apărut.
Îmi aduc aminte că era o zi ca azi.
Eram invizibil, ca un păianjen inexistent.
Lucrurile vechi s-au dus. Toate sunt noi acum.
Etic, estetic şi viu, din tată-n fiu.

Ascultă cum cântă cocoşul.
Dimineaţă-l auzi în vis.
Apoi te trezeşti şi-l auzi altfel.
Mi s-a umplut sufletul
de cântecul cocoşului
şi de lătratul de câine

3.

Mă trezisem devreme.
Nu aveam nimic de făcut.
Ceva mă ţinea totuşi în ultimul vis
De la sfârşitul viitorului

Astăzi e ziua ta de naştere
am învățat de la tata că 8
este Infinitul în picioare
numai că pentru el
Infinitul este mai mult decât cel
pe care-l folosesc matematicarii

Paranteze pentru inimi şi plajă.
Ne grăbim. Soarele nu aşteaptă.
Mergem să prindem primul tău răsărit.
Maya, sub vişin, aşteaptă o îmbrăţişare
În livada cu vişini de pe ţărmul de mare

4.

Se întâmplă într-un verde-albăstrui de iederă
Să-mi scape un sâmbure de adevăr şi de dor
Algebra misterului se ţine de calendar.
Gâlceava culorilor la ivirea zorilor
Ceasuri lente, clipe lungi…

Şi totuşi, ai deschis o uşă imaginară.
Ai păşit peste un prag inexistent
Şi te-ai trezit, trup şi suflet, în gară.
Ai urcat în ultimul vagon
Rezervat pentru bâlciul deşertăciunilor…


Nici nu se putea mai bine de atât.


Constanţa, luni, 8 iulie, 2019
(Vezi şi 8 iulie 2018)


şi totuşi totuşi


senbazuru şi sarinagara
sunt primele cuvinte japoneze
pe care le-am învăţat în gară


înainte de finala de la Wimbledon
cu mâinile pe ghidon
pedalăm

apasă pe pedală
atenţie la fiecare dală
fiecare amănunt contează

“există nervi” şi “ultimul vagon”
se leagă de finala de la Wimbledon




Sâmbătă, 13 iulie, 2019
(senbazuru, fără nici o legătură cu restul)

Vine un motiv
Calendarul
Duminica slugii sutaşului

clipa aceasta se plimbă pe linia vieţii
cu bucuriile dimineţii
aşa cum se ţin muşcatele roşii
şi clopoţeii în fereastră
cum gutuile se pun pe credenţ
să dea culoarea galbenă de gutuie
dulce-amăruie


Intuitiv
Vine un motiv
Care le locuieşte pe toate
Şi le face să cânte
Şi să te încânte
Din inimă

În frunte
La fapte bune
Cu harul biruinţei pe tavă
Nu lăsaţi în inima voastră pleavă
Vântul se vântură
Fluturii se flutură
Semnul vostru de omenie
Semănaţi-l cu bucurie


Aleargă, mergi, bucură-te
Lasă tristeţile-n ploile de vară
Şi ploile de vară ţine-le-n norul cu greieri
Cei care-ţi aduc numai veşti bune
Precum veştile lui Gabriel
Şi ale păstorului rebel


Foarfeca mare de croitor
Rogojina, prăjina, stiloul lui Gina
Coceanul din ochiul lui Puiu
Maşina de scris, casa din vis
Nostalgiile mediteraneene
Plaja, insula, pescăria
O lume de ierburi şi flori
De mirosuri, de lumini şi de umbre
De peste tot şi de niciunde
pe linia vieţii
cu bucuriile dimineţii
acum ca atunci când
sarinagara în gară
urca-n ultimul vagon




Constanţa, 14 iulie, 2019


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!