- Aș vrea să știi că nu ești o zecime,
Din fracție un cât nedefinit,
Că în mulțimea numerelor prime
Tu tinzi constant doar către infinit,

Într-un sistem binar ești fără rest,
Un număr par la o putere „n”,
Cu tine trec, iubito, orice test,
La sutien porți număr erogen.

Nu te împart cu nimeni și nu vreau
Să fii o fracție subunitară,
Necunoscuta „x” din visul meu,
O ecuație doar pentr-o seară.

- Când sunt cu tine,-n prima banc-a vieții
M-așez fără emoții, știu că pot
S-ating perfecțiunea frumuseții
Nu vreau să fac vreun calcul, că un tot

Noi doi am fost din clipa-n care ritmul
Și rima ne-au unit într-un poem,
Ne-am folosit mereu de logaritmul
Iubirii noastre dusă la extrem.

Suntem o fracție echivalentă,
Precizii matematice n-avem,
Tandrețea ne va fi suficientă...
Extemporal, iubite? Nu mă tem!

Ioan Grigoraș & Liliana Trif