- Dă-mi mâna ta, iubite, palma stângă
Să pot ghici de vei rămâne lângă
Alcovul unde toarce caier luna
Când te visez. Știi mie mi-e totuna

Că vii târziu când zorii scriu prefața
Acestui timp, e-atât de scurtă viața,
Alunecăm încet de azi spre mâine,
Dar trupul meu miroase înc-a pâine

Scoasă din test cu mâinile iubirii,
De-o să mă guști savoarea fericirii
Ai s-o cunoști, sunt caldă ca păcatul,
Anafura ce-alungă necuratul.

- Îți las, iubito, palmele și pieptul
Să simți cum bați în el, ți-am dat acceptul
La nemurire,-n inima flămândă
E templul tău, e dulcea mea osândă

Să te silabisesc o viață-ntreagă...
Lectura zilnic, iar o să m-atragă
Chiar dacă o să știu pe dinafară
Gustul de pâine coaptă-n vatr-afară

Ce trupul tău îl poartă sub veșminte,
Degeaba-mi ceri să fiu copil cuminte,
Cu tine-mi pare dulce și păcatul
De-a frământa cu buzele-aluatul.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș