peste sate plutește fumul gros din sobe
frigul s-a instalat peste țara întreagă
preoții s-au înveșmântat cu negre robe
și predică-n biserici din scriptura dragă.

urmele se pierd prin ploaia ce cade
viața ca sufletul s-a dilatat în bolte
romanța toamnei răsună în cascade
dospodari sunt fericiți cu a verii recolte.

e timpul nunților cu armonii în spații
coloane de iubire se ridică la cer
avânturile vremii nutresc la constelații
de vise și de fericire când grijile pier.

leagăn al uitărilor prilej de revelații
este timpul meu prin lume pasager.