- Plouă cu soare și mă simt ciudat,
Nu știu ce anotimp mi se cuvine
Din anul care curge sacadat
Fără să-mi lase-o clipă lângă tine

Și mă întreb dansând prin ploaie gol:
Cât să aștept o primăvară nudă
Să fie-a mea? Că parcă-i un viol
Această vară care râde crudă

Lăsându-mă să gust numai un strop
Din minutarul îmbrăcat în zeghe
Și orologiul parcă merge șchiop
Că pân' la tine par mai multe leghe.

- S-a-ntunecat demult... Prin amintiri
Colind cu pasul dorului de tine,
Piciorul prins în spini de trandafiri
Însângerează drumul. Versu'-mi ține,

Până spre zori, de cald și de urât,
Mă dojenește-n ceasul dimineții
C-am așteptat fără să știu, oricât,
Pe un peron la marginile vieții

Și încă port speranță-n buzunar,
Succesiuni de sterpe anotimpuri
Se-nghesuie. Ne-om întâlni măcar
Să înnodam destinul peste timpuri?

Ioan Grigoraș & Liliana Trif