Zăpada e făcută din praf de cocos
Globalizat,
Cu gânduri ce distrug orice visare.
Spiridușii de gheață au emigrat
Căci pietrele tremură,
Au febră mare!
Dincolo de gard te arunc din nou
Să uiți, să pleci și să îngheți!
Trotuarul te așteaptă, furnicile
Cred că îți stă mai bine cu papion.
De fiecare dată când clipești
Un nor se sparge în stropi de rouă.
Mai bine dormi și nu mai știi nimic
Căci dinozaurii au încă ouă...
Calul troian, cel virtual,
Se plimbă azi nepotcovit
Ecranul tău e o iluzie,
Câți megabiți tu ai trăit?
Cu gene lungi, de amazoană,
Pătrunzi în minți dezafectate.
Mistreți nebuni o iau la goană
Eu număr gloanțe, ei păcate...
E prea sublim să conversezi
Cu degetele mângâind un plastic,
Te rog să zbori și să încerci
Să cauți un tărâm fantastic.
Cu crinii albi ce nu miros,
Te-am așteptat pe câmp odată,
Și mă simțeam chiar norocos
Tu ai uitat....lasă....altădată.