- Sunt nopțile mai lungi și friguroase
Câte-un salcâm se vaită de măsele
Doar brazi-s drepți, pe ramuri verzi râd stele
Chiar dacă le-a pătruns mult ger în oase

Nu-mi pasă că spre seară frigul mușcă
Din pana care-ți scrie-o poezie,
Las fulgi de nea să cadă pe hârtie
Și-ascult cu tine un colind cu Hrușcă.

Un strop de vin și buzele în cupă
Mi le scufund adulmecând dezmățul,
Îndelungat și copios ospățul
De sărbători va fi... și-o iarnă după.

- Voioși ne așezăm pe cergi de lână
Și depănăm povești cu tâlc, pe-afară
Solstițiul cântă vesel la vioară
Iar tu te prinzi în joc, mă iei de mână

Și alergăm spre săniile trase
De îngeri albi. Poteca-i înfundată
Zăpezile-s așa, ca altădată,
Călătorim prin zodii norocoase,

Hai, lasă-n seara asta poezia,
Vom fi doar noi și-o vreme de colindă,
Nămeții vor ajunge până-n tindă,
Dar vom vesti prin lume bucuria.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif