- Cad fulgi mărunți cu buzele de gheață
Și vor să te sărute pe obraz,
Când te trezești în prag de dimineață
Și strângi zăpada-n palme, din pervaz,

Să-ți răcorești aprinsa epidermă
De focul nopții orb și jucăuș
Că lângă șemineu e alotermă
Și blana ursului, nocturn culcuș.

Mai lasă-mă să-ți ning peste picioare,
O viață, două, cât mai sunt aprins
Să-ți fiu și-n primăvară o ninsoare
Ascunsă în frumosul tău cuprins.

- Suavul vals al iernii se așterne
Pe pielea delicată, însă tu
Mi-ai spus cândva că primăveri eterne
Îmi vei aduce-n dar o dată cu

Promisiunea care-nnoadă visul
Atâtor nopți târzii la șemineu,
Când despicăm în fire paradisul,
Atentă la detalii. Felul meu

E uneori ciudat, dar vezi mă-ncearcă
Un dor nebun de mâna care-a scris
Pe geamul meu un început, de parcă
I-am fost demult prefață într-un vis.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif