se făcea că eram împreună într-un oraș ploios,
totul era foarte normal,
doar corpurile
ne rămăseseră de cealaltă parte a ploii

oamenii mergeau cu orașul pe umeri
mergeau din ce în ce mai repede,
pînă începeau să producă
o neînsemnată destrămare a vieții

coboram atunci dincolo de pînza apei,
și iată că în pînza apei erau ochiuri de aer,
iar în ochiurile de aer erau pietre

se făcea că fusesem omorîți cu pietre
și trecusem de partea pietrelor