Mai joc șotron cu tine câteodată
Pe-același trotuar cu vise asfaltat
Și plouă trist, eu calc din baltă-n baltă,
Le ocolesc, dar fără niciun rezultat.

N-am chei și portmoneul e pe masă
În crâșma cu miros de mucegai aprins,
M-am săturat de mine și-ntr-o plasă
Cu astenii de primăvară sunt cuprins.

Mă doare cerceveaua de la geamuri
Și patru cucuvele vor să-mi cânte-n somn,
Mă simt un cal, pe umeri, eu am hamuri
Doar o privighetoare-mi spune că sunt domn.

Și-mi vine să împușc o noapte neagră,
Să urlu către lună ca un lup turbat,
Nu mai beau vin, dar știu că de pelagră
Îmi va muri și calul cel înaripat.