încă mai pot strivi cu gândul orice stâncă
chiar dacă-mi lasă o rană adâncă
în tâmplele cărunte și inima pruncă
încă mai pot face asta. încă și încă!

ieri am vorbit cu doi îngeri într-o speluncă
azi unul din ei aripile-i pe umerii mei le aruncă
mâine poate voi zbura, din a lui poruncă.
deși nu-s pregătit, nu încă, nu încă.

încă mai pot lua stelele în cârcă
atunci când cerul pe mine se aburcă
atunci când toate căile lactee se încurcă
numai cu mine tot mai sus urcă

cât încă mai pot. cât încă! cât încă...