mi-ar trebui o mie de aripi
să pot croșeta anotimpuri
cu săruturile culese din talpa ta
când alergi pe vârfuri
și lași călcâiul lui Ahile la vedere

nu pentru toți trecătorii

pentru insomniaci
să te cuprindă cu aripile-n vis
și să-ți plângă lipsa în versuri albe
în zori

mi-ar trebui o mie de nopți
să te respir
și tot mi-ar fi sete de buzele tale
aripi de curcubeu

încă una ar valora cât toate
o mie
și n-ar fi ultima
numărătoarea începe
cu unu