cu zâmbetul tău care formează nori
și senin pe alte planete visate de copiii altor generații
cu ploile tale călcate în picioare de elefanți
bufnind morocănoși în contururile unui cer mereu schimbător
cu stările tale depresive care înghit nervuri și cârcei de vițe de vie
cățărătoare pe gâtlejul meu
în timp ce mă întrebi îmbufnată de ce nu îmi place rabina..trath dtagore?
iar eu spun că nu știu nici cine e coelio sau unde sunt insulele fijii
dar pot căra ca un hamal tot calabalâcul celor de pe Titanic
și râd că mor îmbuibații care își permit așa croaziere indecente
cei ca mine mor prin ocne sau războaie neprimeniți dezosați de viermi
canibalici care vor înfluturi în elite și finanțiști spurcați
tu draga mea suntem prinși în vârtejul sufletelor care
nu au nimic în comun cu toată mâzga asta de trecere de ev
mediocru peste această planetă la menopauză
nici vulcanii nu mai sunt ce au fost o dată
doar cenușa ea cade pe obrajii noștri
ea e și va fi mereu aceeași
tu zâmbește
și formează nori