poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1460 .



în furca pieptului
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanip ]

2015-05-19  |     | 



pe vârful de deal e o carieră de piatră de râu
în preajma ei are fratele meu o grădină
la patruzeci și cinci de metri apa-n fântână
e lacrimă și rece ca gheața
de parcă ar plânge-n adâncuri vecia
solu-i subțire lutos după ploaie se ține de sapă
copacii prea lesne sunt smulși de furtună
doar vița de vie adună vlagă din piatră
în strugurii grei mustoși cu suflet rozalb
pentru-o viitoare beție nebună

valea e-o râpă prelungă dincolo alt deal rotunjit
ca o bucă a unui gigant adormit zic fratelui meu
băă zice el o viață întreagă ți-a stat gândul la buci
ia mergi să aduci o caldare de apă la rece vinul să stea
pân-om alege lătărețele pietre de lipit pe perete la șură
în carieră la mal să ai grijă ușor tare se surpă
face cumva aluzie la cariera mea devenită nălucă
poate că nu dar în piept simt așa o strânsoare la furcă

scot pietre le sortez le adun cu o stranie stare de suflet
coama asta de deal a fost vale scăldată de-un râu
în adânc de vechime gându-mi aleargă fără de frâu
se face de-o seamă cu vremea sunt un copil mă bălăcesc
și râd în apele lui aud cum susură apa pe pietre
le șlefuiește duc una la nas oare miroase a pește
că de ea s-a frecat un alt gând mă-ngrozește
pământu-i un titirez balansat oare ce s-a-ntâmplat
ce l-a bușit de plăcile lui tectonice s-au bătut
cap în cap ochiul minții privește holbat cum se
cutremură devastator infernal întregul pământ
ridicându-și munții ca niște suduri de bazalt
și mâlurile moalele pământ încrețindu-l ridicând
prăbușind văile ...
dacă astea le văd nu-i așa că eu pân-acum doar
aparent am tot murit ca o străfulgerare mi-aduc
aminte că sunt tot atât uscat și apă ca tatăl pământ
și nu-i întâmplător sunt fiul lui și-ar trebui
cât trăiesc să-l mângâi să-l cânt...
independente mâinile adună sortează
gândul zburdă în timpi și visează
dau de un oolit îl ridic altă poznă știu că e
piatră dar eu trezesc dinozaurii...
hei unde-ai plecat hai hai dă-i bataie nu sta
ia și mai trage un gât dau să-i spun așa ca la un frate
ce și cum îmi trece prin cap dă din mâna-a lehamite
ești plecat iremediabil pierdut malu-i surpat...

mda ... oare unde naiba s-arunc din furcă strânsoarea?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!