o creatură rară străbate albul Word – ului
monitorului în exploatare de câteva minute

de culoare roșie
de forma unui păianjen
de mărimea unui sfert de purice

din stânga spre dreapta
cu viteză mai mare decât a melcului
trece cu dezinvoltură peste
incii presărați cu litere

îi acord un pic de atenție
vreau să o opresc
îi postez arătătorul stop în cale
să-l vadă
îl ocolește grăbită

nu-i fac nici un rău
am însă părere de rău că
nu-i pot afla amănunte

cercetând-o doar trei clipe nici nu știu
de-o fi având vreun nume familia ei oare
genialitatea lui Darwin o fi avut ocazia
de a-i întâlni rudele contemporane

posibil să nu figureze în niciuna
din enciclopediile moderne
copii ale edițiilor vechi

nu-ndrăznesc să o urmăresc
o las în plata Domnului

oricum aș pierde-o de sub observație
la cea mai mică crăpătură în care ar intra


îi las în grabă un virtual autograf
imaginar pe unul din piciorușele
cu mai mult lipici

om îs și cred că orice ființă are dreptul la
viața o consider pe cale de dispariție
îi doresc să-și găsească partenerul
să se-nmulțească și peste ani
poate voi afla cât mai
multe din tainele ei