aam scos vederea la soare
muscă n-a mai venit înapoi avea miros de gutui
își scutura picioarele de polenul albastru al rugăciunilor prelinse pe obraz
între noi se făcuse atât de târziu zilele
fluturi

am smuls vederea din vedere
să te văd și tu nu
ești simt ultimele tale linii curbe descălecând
de pe lupul ultimei îmbrățișări
am smuls floarea de gutui din floarea de gutui
să te găsesc murdară a mea fără
niciun motiv
dar albul numit alb a clipit
fără vedere
am smuls inima din inimă
să nu mai bată singură
la atâtea porți care nu au porți și sângele a rămas să se oprească
numai în pământul meu
am smuls moartea de lângă moarte
să te plâng singur și nici acolo
nu
erai lacrimă