Mergând cu inima pe sfoară
Eu te adulmelc printre nori
E ultima și prima oară
Când îmi aduci din cer fiori.

În diminețile cu gheață
Tu ești vulcanul plin de lavă
Căci știi prea bine, a mea viață
Îți e adusă chiar pe tavă!

Și nu e totul doar un vis
Doar un acces de nebunie
Eu scriu ce mi-a fost scris
Cu gânduri mari de poezie...

Pluteam adesea prin pădure
Cu gândul rătăcit în frunze,
Tu căutai pe Lună muze
Iar eu găseam pe Marte mure.

Acum când cerul e deschis
Găsește calea mea spre rai
Cu fericirea mea în vis
Eu te aud cum te jucai...