poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 468 .



Sărmana
poezie [ ]
Cartea Poemelor I - CH24

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Th3Mirr0r ]

2012-11-29  |     | 



Cartea Poemelor

*** 24 ***

Sărmana




Așteaptă vremea în care să pornească iar,

Pe drumul lung, ce parcă zi de zi, o istovește,

Iar ochii ei, privesc în gol…

De parcă au rămas undeva,

Pe altă lume, captivi;

Își duce mâna către inimă,

În dorința de-ai simți voința

Spre a merge mai departe,

Apoi, oftează… și-o lacrimă se scurge,

Din temnița păzită de pleoape…





Iar soarta vru ca ea să fie intâi orfană,

Gustând astfel nefericirea copilăriei,

Sperând la o mamă și-un tată,

Care să-i mângâie creștetul, înainte de culcare,

S-o scoată din ghearele celor ‘aripate,

Ce-o trăgeau tot mai adânc, pe tărâmul iluziei

Atunci când privea luna, cu glas stins,

Gemând, apoi, cu teamă, s-acoperea cu pătura,

Dintr-o dată, încercând să stea trează,

Căci lângă ea, stăteau de veghe aprige coșmare…





Tinerețea, i-a fost furată-n clipa în care…

Jivinele-și bătură joc…

De tot ce însemna onoare,

Iar balta de sânge în care fuse aruncată,

Îi devenise ca o pătură caldă,

Sub ropotul ploii reci, de toamnă;

Noaptea trecu, pe neștiute, dar ziua…

Lumină, parcă nu mai avea;

Spatiul, parcă nu-i mai oferă vreun loc,

Când tot ce atinge, doare;

Își amintea scena de oroare

Ce-i contura viața părându-i deja blestemată,

Urlând precum lupul la lună când nu poate s-o vadă…





De parcă acestea nu erau de-ajuns, pe drumuri, fost-a mereu,

Acoperiș fiindu-i cerul, iar ogradă, pământul;

Acum, în pragul morții, se întreba și ea, sărmana

De ce binele împlinit, la tot pasul, îi fuse răsplătit cu rău…





De s-ar scrie povestea sa, într-o zi,

Ar fi una dintre cele mai frumoase,

Și pe cât de frumoasă ar fi,

Va fi fost una dintre cele mai triste…




©Th3Mirr0r

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!