Stau, privesc pe fereastră

aproape că te văd pe tine cu ăla

probabil plângeți de fericire

pentru mine cerul plânge

demult am înțeles, dorul de tine e ca o fisură de arteră

nu scriu, nu sun, nu spun

uneori icnesc alteori zâmbesc

te iubesc și acum

și acum sunt la fel de nebun


îmi aduc aminte strada unde prima dată

ne-am jucat de-a victima și criminalul

m-ai jucat pe degete ca pe un copil

și e inutil acum

e inutil să slobod strigăte de durere