Șchiopu', dezmierdat "Ratat",
Într-o noapte a "crăpat"!
Ori îi plesnise ficatul,
Ori îl păscuse infarctul!
*
Cert este, că soața lui,
Bocitoarea satului,
Se pusese pe jelit,
De toți câinii au surzit!
*
Îl striga, îl scutura,
Pe Moarte o blestema,
Că îi răpuse comoara,
Cine s-o mai bată seara?
*
Merita. O rea de gură,
Ba o încuia și-n șură,
Când pleca la crâșmă-n sat,
Ei și ce, era bărbat!
*
I-a pus și ștreangul de gât,
Odată, când l-a făcut
Impotent, tont și ratat,
Toți dracii l-au apucat!
*
Și pe tăciunii încinși,
Ajutat de vreo doi inși,
A pus-o, o, Doamne Sfinte,
Fiindcă îl scoase din minte!
*
Da, și dinți i-a rupt vreo șapte,
Și o numea "papă-lapte".
Capul spart de zeci de ori,
Las' că nu din asta mori!
*
Plânge-n colțul de năframă,
Rudele proaste își cheamă,
Îl băiesc, îl primenesc,
Îl veghează și jelesc!
*
Șchiopu-i neclintit, săracu',
Mort să își mai bată capu'?
Șade cu-n chip zâmbitor,
Hm, ce mort ispititor!
*
Soața-l roagă printre șoapte,
O dată ochii să-și crape,
Și-i destăinui curat,
C-o viață l-a înșelat!
*
Cu popa și cu poștașu',
Cu primarul și cu nașu',
Și cu restul de prin sat,
Tot ce s-a numit bărbat!
*
Mortu', mort, dar e rănit,
Sare, o ia la plesnit,
Peste gură, peste față,
"Uite-a dracului de zdreanță!"
*
Lumea a fugit în sat,
Căci mortu' a înviat!
Soața muțise de teamă,
Și mimând, moartea își cheamă!
*
Șchiopu' era mort de beat,
Da-i ferice c-a aflat,
Ce făcuse fufa lui,
Parașuta satului!
*
Șchiopule, tu, mort de beat,
N-ai fost bine inspirat!
Dacă dormitai mai mult,
Acum zăceai în pământ!

Vizualizări: 601