m-am suit în mașină și orizontul era curat
flori galbene mai păstrau ceva din blândețea nopții
și atât știam
eu nu eram Nicole

aveam nevoie de luminile farurilor sau ceva care să mă extragă din noapte
să mă îndrăgostesc de liniște să mă îndrăgostesc de tine
înainte ca motorul vreunui avion să înceapă să cadă
să înceapă să meargă și părul ei blond să despice aerul
cu furie

*

am ajuns aici unde nu mai e scăpare
la ușa unui soare din corpul căruia se fac camere goale
atât de luminoase încât se descompun imediat / am deschis trapa, ți-am spus
de departe se vede orașul cât o cameră mică
un tilt/shift fracturat plin de ioni de argint
atât de curat și pur

*

până în apropiere de auchan city nimic nu devine mai mare
totul rămâne la fel am știut că motoarele
avioanelor se vor prăbuși în noaptea aceea
foarte aproape
lumina lor va rămâne mult timp printre nori
iar în cădere
pe același drum un soare liber să moară
îmi va arde părul
cu o placă încinsă
îl va face extrem de subțire, lung și întins