...și m-am lungit ca o girafă azi
mă dureau ochii de cât privisem cerul în spatele căruia
soarele era un neon
la naiba sunt copilul enervant care vrea zăpadă
zăpadăzăpadăzăpadă
așa că
am tras fulgii leneși de picioare
haideți odată
ningeți-vă cât să-mi înghețe nasul
se țineau cu dinții de nori nu voiau și pace
unii mai curajoși mă loveau cu picioarele în obraji
n-am reușit mare lucru
habar nu aveți cât de încăpățânată este iarna...
m-am aruncat nervoasă pe trotuarul trambulină
bocancii mei aveau aripi (cred)
c-am ajuns de unde plecasem.

eram mai neagră ca noaptea
nici nu le vorbeam înstelaților
mergeam pe linia orizontului ca un circar
fulgii începuseră să mă tragă de mânecă
hai doar nu te-ai supărat acuși
aveau ochi de căței
mari cât o lună

au început să alunece toți
au îmbrăcat blocurile mașinile
chiar și copacii s-au plâns că au avut nea printre gene
ce mai
lumea devenise o nebunie
soarele mi-a mulțumit se pregătea de hibernare
i-am strigat
prietene la anul
nu mai fac pe Moș Crăciun.