Tacerea viselor traita-n doi,
Se-ntampla, sa apara-n noapte
Cand doarme-aievea, langa noi
Tristetea presarata-n soapte.

Si tot in vis, ne par marunte
Imbratisarile traite-n seara,
Cand stele-ti numaram pe frunte,
Iar sanilor eram dulce povara.

In vis si lumea este mai curata,
Prin el se nasc mereu minuni,
Si tot aici se-ntampla cateodata
Sub pleoape-n taina sa ma-aduni.

In vis, ma lacrimezi zambind
Pe umbre-ascunse-n razele de luna,
Rugandu-ma tacerea sa-ti cuprind,
Sa fie cu nelinistea-mpreuna.