Vorbeste-mi despre tine-n seara asta, vreau sa stiu,
Prin cate anotimpuri, merii de flori s-au scuturat,
Am sa te-ascult, oricat s-ar face-n noapte de tarziu,
Traind frumos si linistit, al glasului tau tremurat.

Spune-mi de primaveri cu ghioceii ascunsi sub zapada,
Reda-ma verilor frumoase si-mbata-ma-n parfum de tei,
Pe umbre de ganduri, lumina curcubeelor sa-ti cada
Si-n lumea lor, as vrea cu fiecare vis feeric sa ma iei.

Pe tample ninse de trecut cu flori de mar si stele,
Pune-mi cuvintele, asemeni unor trepte, neurcate inca,
Si-mbratiseaza-mi nerabdarea cu radacini crescute-n ele
Din care-aievea spre destin, cu ne-mplinirile arunca.

Mai treci de-un anotimp, vorbindu-mi asa, despre tine,
Sunt nopti si vesnicii destule-n care vreau sa te ascult,
In seara asta te traiesc, cu fiecare toamna langa mine,
Ca tu sa stii iubire, de ce te pretuiesc atat de mult.