printre degete trec multe ceruri
am găsit punctul de plecare și linia infinitului
în față
mă ghemuiesc în colț sub geana timpului
uit să trăiesc finalul prea scurt într-un strigăt căutat
de răsăritul vieții

dragostea a trecut deocheată pe lângă mine
dacă aș fi scris un poem la +18
creșteam pe vârfurile altor limbi
mă prinde mai mult ninsoarea florilor de cireș amar
nu toată lumea are nevoie de moarte
Vieru o zădărăște și din mormânt

azi o încerc și eu