agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2714 .



poem pentru ieri și pentru drumul damascului
poezie [ ]
(despre trecere, și numai depre ea!)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [nelujorz ]

2011-05-20  |     | 



ascult grieg - morgenstimmung și
ochiul meu este decupat în alt ochi
decât ochiul tău în alt timp decât timpul tău
cum o fereastră în alte ziduri
cum un castel englezesc decupat
în gazonul pajiștei de la stonehenge (was erected
odată cu visul lui dumnezeu)

așteptând mereu așteptând și mai mereu așteptând
așa e privirea mea prin decupajul ochiului
ca o fereastră la care stă dumnezeu
dumnezeul care nu există dar care
stă acolo ca o lumânare de taină vestind ziua
în care fiecare covrig va fi penetrat de o coadă de câine
fluturând veselă din animalul cel sincer
și lătrător
și ochiul meu ca o fereastră la care atârnă
rufăria unei dulcinei mereu întârziate
mereu în căutare de iubire abstractă
poezie cu poalele-n cap așteptând la
strunga poeților și rămânân veșnic nemulsă
oaia stearpă a tristeții mele ca o eczemă

și ochiul îngreunat cu un prunc de lumină
când în urma mea arunc izvorul și
pădurea de cremene și codrii de argint
și întreagă copilăria mea încărcată de plâns
cum lâna berbecului de aur plină de
mătreața zilei de alaltăieri și de nicăieri
cum cofa junelor încărcată de lacrima
junilor secerători

un amurg dens și material
doar asta ne mai pândește
când lăcusta clipei de azi va înghiți
vacile grase și vițeii de aur
când eu ca un fiu risipitor de cuvinte și laic
pe propriile urme mă voi întoarce în mine
pasăre cenușie și mută
și scurtată de clipe
ca o cucuvea am să urlu
că trecerea și trupul de carne
raniță de suferință nu mi-au ajuns
pentru trecerea prin aceste simple ținuturi
pe drumul damascului am să strig
acest poem întârziat!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!