agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2512 .



12 fabule
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [katianmisoo ]

2011-03-20  |     | 







Libelula novice


O libelulă foarte curioasă
Și novice
Pânza apei o atinge...
Căci văzu un pește argintiu
Și se gândea dacă e viu!!
O broască vigilenta -n post
Îndată făcu rost
De o gustare!
Prostia –i mare,
Degeaba ai ochi de telescop
Dar minte de loc!
Oglinda apei e falsă aparentă
Ca orice iluzie! Și n-au clementă
Răpitorii de orice soi
Pot face să zicem eroi
Din gură casca rude nu cu Bulă
Doar frați de creier cu doamna libelula!!!


















Fabula cu bicicleta


O bicicletă
Muncita pe drumuri de țară
Stătea într-o vară
Rezemată de un gard.
Privea cu drag
Cum pe șosea treceau în șir subțire
Cicliști pedalând în neștire.
Suratele ei de performanță
O ignorau, ce arogantă!
Când la un hop,
O roată se făcu în opt!
Enervat la culme
Sportivul care făcea spume
Aruncă în bălării mândrețe de bicicletă
Atât de selecta!!
O luă un strângător de fiare,
Se pare
Că a avea valoare
Are uneori căutare
Doar dacă aduci un profit
Cât de mic!!!
Este mai sigură existenta banală
Care nefiind competiționala
Poate rezemă garduri un veac
Chiar dacă o roată
I s-a spart!

















Fabula unei muște




O muscă privea dosul unui cal
Avea și ea un ideal,
Să fie luată în seamă
Să nu trăiască de pomană!!
Trebuia să fie în miezul acțiunii
Și nu de râsul lumii.
Era clar discriminata,
De peste tot afară dată,
Trebuia urgent o rezolvare
La această stare!!!!
Privi ultimativ în jur
Și la domnu cal se repezi drept în...
Morala este cabalină
Nimeni nu este de vină
Ca pe unii prostia îi obsedează
Și doar muște visează!!!




















Cașcavalul și telemeaua



O felie de cașcaval aștepta pe farfurie
Să plece din bucătărie.
Când alături îi fu așezată
O bucată
De brânză care cam mirosea
Un soi de telemea.
Vai, de ce nu te-au spălat?
Nu ești de suportat!!
Ai un iz de turmă,
De erbivor ce scurmă!!
Nu își termină monologul
Că norocul,
Făcu să treacă iute ca leul
Pisica ce înhață penteleul!!!
Pe masa din restaurant
Apăru elegant
Albă și cu mireasma de capră
Doar brânză! Așa că,
Nu dați din gură
Peste măsură!!
Cât ai fi de rafinat
Poți fi înhățat
Căci foamea e pervers stimulent
O nevoie ce vrea răspuns urgent,
Și la urma urmei degeaba ai stil
Dacă te servește un motan umil!!!









Rama filozoafă

O rama ieșise din țărâna
Și stătea așa, într-o rână.
Prin creierul ei, de rama, bineînțeles
Ideile prindeau sens.
Văzu o floare, galbenă lalea
Ce mult as vrea să fiu ca ea!!
Trecu vârtej o libelulă buimacă
Zborul o ispiti și parcă
Simțea cum îi cresc aripi de huma,
Visa să ajungă hat! La Lună!!!
Căci fiind în humus cunoscătoare
Dorea o înălțare!
Să fie pasul consemnat
Când primul vierme a zburat!!
Din păcate o găină,
Agnostica jivina!!
Îi trase un clonț
Și rama ajunse glonț
În stomacul dânsei, supliment alimentar!
Vedeți, ignoranta n-avea habar
Din neștiință a ucis
Un vis.
Morală nu e cotcodăceala,
Stai mai la fereală
Când îți umblă mintea prin nori
Căci uneori
Chiar nu e glumă
Când poți să ai soarta de rama!!!














Molia și spray-ul



O molie sătulă de atâta ros
Coborâse mai jos,
Pe un tub frumos colorat
Acolo pozat
Chipul ei!! De mirare,
Zbura pe niște fulare
Fetelor, am ajuns vedete, cred că visez
Veniți, singură nu realizez
Că ni s-a făcut așa o onoare!
Dar oroare!!!
Cineva luase tubul, pornind l-a vânat
Un jet de lichid le –a atins și-au picat!
Acum ce morală? Miroase perfid
Fante parșiv de insecticid
Să se știe că nu orice poamă
Este folosită drept reclamă
Și nu confunda parfumul
Cu tunul!!
Asta în caz că te-ai născut în zodie
Cu domnișoara molie!!!















Lamă de râs și briciul




O lamă de ras nouă, strălucitoare
Privea sfidătoare
În jur toți aveau oroare
De profilul ei fatal!
Doar un brici, bătrân și banal
Zâmbea cum se zice în barbă
Vezi-ți fato de treabă!
Nu mai face figura asta glacială
Ești o unealtă uzuală!!!
Bai moșule, vezi să nu te ating pe tăiș
Așa, pe furiș!!
Își crestez mânerul, te fac zdreanță
Treba mea cât îmi dau importanță!
Categoric dragă, da ia seama
Ce longeviva ești mata, lama!!
Și după vreo cinci sesiuni de ras
Lama s-a retras,
Nu în al gloriei toi
Ci în hămesitul coș de gunoi!!!
Briciul a mai dat o lecție
De unde să știe toantă că dansul e obiect de colecție
Și nu are soarta produselor de serie
Poate morală îi sperie
Pe neisprăviții care
Se lauda cu nimicuri sclipitoare!!!











Îngerul și un drăcușor

Un pui de drac pus pe șotii
Ce se gândi,
Să stea la o răscruce,
Să vadă unde duce
Mila omului și cerșetor apăru
Prea multi bani nu făcu!!
Doar că pe la amiază
Îl bătu în cap o rază.
Măi, da nu ai rușine
Cine te crede pe tine?
Că ai necazuri, te jelești
Mai îi și prostești,.
Nu știe omul săracu
Că banul ce-l da e ochiu lu tac-tu!!!
Ce tupeu, să ocupi loc chiar aproape de un sfânt lăcaș
Imediat să ieși din oraș!!!
Drăcușorul avea tupeu
Cine să iasă? Eu??
Îi arătă permisul semnat
Chiar de Sfântul Petru??? Siderat
Îngerul o tuli într-o mare dilemă.
Morala va da o temă,
Se pare că naivitatea nu-i lumească
Are legătură îngereasca!
Și crede-mă că orice drac e-n stare
Să strige în gura mare
Că are legături la Rai!!
Și poate nu știai
Sau au uitat să-ți spună părintii
Până la Doamne Doamne te mănâncă sfinții!!!








Cămila cu trei cocoașe

La marginea unui deșert
Unde și soarele părea fiert
O caravană șerpuia încet, fără veste
Trecând de-a nisipului crește.
O cămilă, mai de la coadă,
Enervat că nu putea să vadă
Cât mai e până la oază
Trase un răget de groază!!!
Beduinii speriați că au tăbărât pe ei banditi
Sub cămile stând pitiți
Încarcă la puști de zor!
Cămila cu pricina trecu ușor,
Nu departe era o mică așezare
Se așeză după ce bău, la răcoare!
Începu să rumege un vis
Cineva cocoașele i-a atins
Și pe spatele dumneaei
Apărură nu două ci trei
Cocoașe pufoase, o minune –n deșert!!
Bucuria îi exploda în piept
Dar situația era alta în jur,
Primi subit un șut în c...!!
Se ridică amețită
Și pe jumătate adormită.
Nu se întâmplase vreo minune
Stăpânul tot la urmă o pune
Dar ea simte că pe spinare
A treia cocoașe răsare!!!
Morala este de psihologie
Orice manie
Are drept efect
Ca și un prost se crede foarte deștept!!!







Cucul meloman



Un cuc foarte plin de tupeu
Plecă hai hui în turneu.
Întâi prin pădurea unde se născuse
Glasul său seduse
O ciocănitoare și o mierlă surdă!
Restul nu vru să audă,
Mai ales că bârfa spunea perfid
Că ar fi autor de fratricid!!
Văzând că ăștia n-au cultură
Dezamăgit peste măsură,
O tuli în crângul de lângă o apă
Toți îl huiduiră pe dată.
Enervat se duse la privighetoare
Să ia lecții pentru cântare,
Când dansa îi demonstra un tril
Invidia se furișă tiptil
Și după vreo săptămână
Primadona zăcea în țărâna!!!
Cucul de teamă zbura orbete
Până îl înhăță un erete!!
Morala acestui trist moment
E avertisment
Când nu e talent se pare
Mintea e rătăcitoare
Și multi își iubesc maestrul atât
Că l-ar strânge de gât!!!!











Masca



O mască ajunsă faimoasă
Fină, grațioasă,
Regina la un carnaval,
După ce mai cuceri un bal
Destinul ilar
O aruncă într-un sertar!
Pe gloria ei strânsă cu vraful
Încet și sigur se așeză doar, praful!!!!
Cum, atât de nesimțitoare să fie?
Sufletele astea parca- s de hârtie!
Eu le-am adus faima, bucurie
Acum nimeni de mine nu mai știe!!!
Nu le doresc decât să trăiască
Pe fata cu o permanentă masca!!!
Dar dragă, ești inocenta
La om este o stare permanentă
Să pară altceva!
Și te rog nu uita
Că adevărata lor masca e mentală,
Mânia dedublării e și boala,
Tu ești doar un moft, un capriciu
Morala vă oferă un indiciu.
Vedeți să nu ajungeți doar simple accesorii
Cu neștiute vieți iluzorii!
Într-o zi vi se deschide sertarul
Și anonimi veți înghiți amarul
Destin al celor care sub o mască
Rămân doar gura casca!!!!







Caria umanitară


O carie veterana, cu o bogată cultură
Căpătata oral, adică în gură!
Le vorbea degajat
Cum se zice: de la bărbat la bărbat,
Dinților încă în stare de funcționare.
Dragilor, menirea mea este mare
Voi face din voi, din fiecare
Un erou, vreau să se știe!
Dar ce-i ăla erou de stomatologie?
Nu v-ajunge ce chin ați suportat!
În fiece clipă la mestecat,
Ce călduri, ce friguri, ce condimente
Și alte acide alimente!!!
Eu aduc alinare,
Chiar dacă la început doare!
Deci în concluzie
Să nu mai fie confuzie!
Doctorul vă este dușman declarat!
Dinții uniți în prostie au aprobat,
Noroc că posesorul de dantură
Aiurit peste măsură
De durere, se hotărî subit!
A doua zi un sfredel mic
Scobi în carie, o măcină, săraca
Se prefăcu în praf, asta e soarta,
Celor ce pentru al lor bine
Lucrează prin distrugeri anonime!
Vine o zi când soarta se-ndura
Și extrage răul ce nu are măsura!!!!







.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!