În ziua a paisprezecea am pornit în căutarea centrului pământului

eram doar o copilă și boțeam cuvinte
scrijeleam peretele odăii albastru-furtună cu unghia
îmi îngropam degetele în paginile cărții cu gust de vopsea
prin fereastra mică un nor căpăta pe rând forme bizare
spinarea unei pisici albe
barba deasă a unui mag
sforile unei păpuși-copac mânuite cu măiestrie

ieri am simțit mirosul crinilor sălbatici pe tâmplele tale
știam că-mi vei aduce o salbă de dantelă veche
și mărgele aurii
am aripi la capătul silabelor acestea mi-am dorit nespus
să adorm un somn fără vise să pășesc
la marginea zidurilor care mă înspăimântă
să-mi bat frica pe umăr
hei s-a făcut dimineață mi-ești ca întunericul prin vene
ultim

iubesc toți bărbații femeilor triste de pe strada cudouănume
în nopțile cu lună plină
sunt sora ta geamănă vânătoareo de stele și port
binecuvântat surâsul tău deasupra inimii
ziua cea sfântă duminica lui azi