agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3025 .



Seninătate
poezie [ ]
din „Convorbiri literare”, anul 56, septembrie 1924, pag. 649

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [George_Dumitrescu ]

2011-01-11  |     |  Înscris în bibliotecă de Gabriel-Vincențiu Mălăescu



În noaptea grea ce crește și-asupra-mi s'a lăsat
Cu svonuri năbușite de tunet depărtat
Și cu sclipiri dințate de fulgere albastre -
Se sbat nepotolite gândurile-mi sihastre ...

Departe mi-ești și totuși aproape mi te simt:
Ușoară ca parfumul pe care-abia-l presimt -
Gingașă ca zefirul ce susură agale -
și dulce cum e seara în țări orientale.

De atâtea ori, în ceasuri de veghe și de dor,
Mi-ai răsărit în minte, balsam alinător,-
Te aplecai sfioasă la masa mea, pe când
Înlănțuiam imagini ce-mi scăpărau în gând.

Se lumina odaia, portretele sticliau,
Perdelele, ca prinse de vânt, se'nfiorau
Și'n vraja ce-mirată-urma să se înbine
Orice ungher, în taină, îmi glăsuia de tine ...

Tu poate dormi acuma ... Cu fruntea mângâiată
De aripa tăcerii, cu fața'ntretăiată
De umbră și lumină, topită'n dulce lene,
Te văd surâzătoare cu visul între gene.

Cum stai așa cu minte, cu mânile de floare
Sub tâmpla ce svâcnește în tresăriri ușoare,
Asupra ta veghează înfiorat și mut,
Tot sufletu-mi ce râde și plânge nevăzut.

O, dormi, o dormi, curată ca zările marine,
Pierdută'n feeria poveștilor senine ...

Aș vrea să nu te doară - nici când - iubirea mea,
Să treci neștiutoare alăturea de ea,
Chiar dacă-ar fi ca ochii-mi de plângeri să se stingă,
Și'n trupul meu înghețul final să se prelingă ...

Să-ți fie lină viața și troienită'n flori,
Să-ți râdă fericirea în ochii visători,
Să-ți cânte bucuria pe buze totdeauna,
Așa cum cântă seara când se ivește luna ...
.................................................
Din noaptea grea ce crește și-asupra-mi s'a lăsat
Cu svonuri năbușite de tunet depărtat
Și cu sclipiri dințate de fulgere speriate -
Trimit să te vegheze gândurile-mi curate ...


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!