poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2202 .



seminarul despre milă
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pigudel ]

2010-12-07  |     | 




de când nietzsche mi-a spus
mila e sentimentul omului nobil ce nu caută pe nimeni să umilească
am urcat în nouri negri cu toma nour și peste semeni fără virtutea anonimatului
s-a aprins prăpădul ca iasca mușcată de vipera cu corn de pe coliba avei acachie
dintre degete răsfirate dându-le fârâmiturile ospățului zilei de mâine
desșurubat de realul șuierător ca limba despicată dintre păcat și iertare
dintre binefacere și rea-voință amestec profan și divin de miere cu fiere
atins de gura lacomă a celor mai orgolioși decât vuietul mării
înainte de a se retrage și de a răbufni cu forța de tsunami
ce avea să-i șteargă de pe fața pământului pe cei mai buni amici ai mei
care n-au mai găsit mirobolanul din copilărie să se agațe și s-ajungă
la seminarul despre milă împreună cu un milion de participanți
doi bărbați ce păreau a fi muncit din greu într-o țară îndepărtată
îmbrăcați în costume negre pierre cardin ușor anacronice
după ce m-au ascultat cu desăvârșită atenție și fără să mă întrerupă
mi-au pus sub catedră o geantă neagră și foarte elegantă cu un milion de dolari
la plecare am vrut să-mpart fiecărui participant la seminarul despre milă
din opera lui nietszche câte un dolar
din politețe fiecare cursant m-a refuzat grăbindu-se să plece nu se știe unde
am văzut cum dealul din fața mea se mută în vis
și visul în mirobolanul din copilărie în care nu poți să te cațări
decât pentru a ajunge om matur și pentru că a început declinul lumii
și astfel poți înțelege mai bine frica metafizică a studentului lucian blaga
din timpul primului război mondial când se temea
că nu va mai avea timp suficient ca să scrie pe fața nearsă a lumii
fără speranța în legitimă apărare a instinctului de conservare
de a duce lucrurile până la obârșii
fără să mai simți pulsația lacului de sânge înghețat în vene
fără să mai știi drumul pe care-ai venit din realitate în vis ori invers
precum furnicile zburătoare cu penele crescute de-a-ndoaselea
fața nepătrunsă a spiritului arată nordul pregătindu-te de săritura
peste tavanul pictat în sepia cu pești piranha
a căror mușcătură feroce ne face nemuritori și geniali






.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!