1.
Ziua dispare ușor, ușor…
Parcă îmi este o supărare,
Lângă o bară încetișor -
Nudă, o fată în cățărare.
Și nu mai știu, de ce a făcut,
De cu necazuri e logodită,
Oare ce viața a petrecut
De așa dur este sortită?
Ea e stripteză nu de mult timp,
Și hărțuire nu e, se pare,
Stă, uluiește ochii de tâmpi,
Stă ca o ruptă floare de soare.

2.
Plutește miros de satană
Peste aplauze de-nceput,
Apare tânără “putană”
La rușinosul său debut.

Luminile ușor punctate,
De parcă oale argintii,
Doar mafioți în cantitate,
Și vânzători de oameni vi.

Se-aruncă lumea adormită
În abisul cel de noapte,
La întîlnirea ipocrită
Stau pe rând prostituate,

O să le ducă-apoi, se pare,-
Restaurante, cazinou,
Și-ndiferența trecătoare -
Ca-a Dumnezeului ecou.

3.
Ziua dispare ușor, ușor…
Și iată un trup pus la vânzare,
Lângă o stradă încetișor -
Altă “putană“ în căutare.
Iară-și frisoane. Gânduri stinse.
Iară-și tăcerea iși face de cap.
Iară-și durere, talpe strânse
În niște pantofi ce nu mai încap.