poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1425 .



O, Hannibal, nu părăsi Cartagina
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Scalen ]

2010-07-27  |     | 



Puerilă exclamație palid prefigurând
vinovăția preacuratului virus al zborului
când răspunde în mod deliberat invocațiilor
care trimit sânge lunatic la porțile porilor.
Revelație: sângele Hannibal vrea
să țâșnească în căutarea iluziilor Rome
fără să observe că încă de pe acum
Cartagina nu mai e Cartagina
ci doar un ținut sterp lucitor de cristale.
***
Mărturisea cineva din marginea ținutului
că el este mai în miez decât cei cu o poziție centrală
deoarece toate modificările se reflectă fără speranță
în margini, înbolnăvindu-le fără scăpare
de inerența morții pe care o implică
o inimă exagerat de sănătoasă.
***
,,Chestiune de optică...'' spun medicii chemați,
din nefericire (constatare ulterioară)orbi,
chiar mai orbi decât cârtițele clarvăzătoare,
chiar mai orbi decât cei care văd la o mie
de metri dincolo de coaja Soarelui
rămânând pustiiți pentru totdeauna.
***
Și atunci mă somez sub amenințarea necesității
să discern între diamant și mocirlă
unde se află adevărul adevărat
sau măcar unde nu se află.
Și constat că nu știu, deci mă declar
cel mai înțelept om din lume
deoarece, sintetic vorbind, cel care știe totul
nu este decât cel mai cu experiență.
***
Exagerând proporțiile, mă proclam foc
arzând intens pe marginea prăpastiei
și tind să-i luminez străfundurile.
Păcat că nu sunt destul de luminos
dar, din fericire, prăpastia mă luminează pe mine.
***
De aceea nesiguranța este singura certitudine.
Hannibal, rupt de ea în două jumătăți:
jumătate lipită de o destrămată Cartagină,
jumătate ispitită de o iluzorie Romă
și doar o Mediterană păstoasă de stele
nu reușește deloc să-l închege.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!