Nu ti-am raspuns la intrebari, oricum n-ai intelege,
Ce s-a-ntamplat candva-ntre noi, necunoscuti din alte vieti,
Adusi la marginea uitarii, din vise sa putem alege,
Miresme din cearsafuri albe,prin roua altor dimineti.

Ti-am fost si gand si implinire,carare spre un alt destin,
Facand sa-ti infloreasca seara cu asfintitul ei prin par,
Un gest ce-ti ravasea pe frunte, albastrul cerului senin,
Ti-am fost tacerea dintre ganduri, cand asteptai un adevar.

Azi nu mai pot sa-ti spun ce simt, azi parca nu am niciun rost,
Schimbate-mi sunt atatea lucruri, pe care noi le-am pretuit,
Ti-as da raspunsul la-ntrebare sa aflu si eu cine-am fost,
Cand umbra dintre doua stele, pe fruntea ta, a adormit.

Raspunde-mi tu la intrebari, sunt obosit si ma retrag,
In universul de-altadata, cand lumea lui eram doar noi,
Poate candva te vei opri, pe-al visurilor subred prag,
Cerandu-mi innapoi privirea, ascunsa-n ochii tristi si goi.