Aleșii sânt vizați spre treptele de sus,
Pentru putere ei, se zbat și investesc,
Suprema forță democratic și-o doresc,
Interesați fiind direct sau pe ascuns.

Politica ar vrea, mintea să le-încuie,
Lipsind resurse pentru marile nevoi,
La plugul țării trag, ca înjugați doi boi,
Legea pare oarbă nebătută-n cuie.

Des politica alunecă-ntre hopuri,
Moneda ridică uneori macazul,
Spre un loc călduț, unde se arde gazul,
Abuziv împinsă printre legi și scopuri.

Politica plutește în fantezie,
Înclinînd înspre dreptate sau minciună,
Replici tari admite, ce vibrează-n strună,
Cu textură tristă dar mai des hazlie.

Guvernul cârmuiește benefic...viclean,
Încercînd să-înfăptuiască o minune,
Asigurînd decent doar apă și pâine,
Sărac în sentimente,îngrijind de ban.

Greu la sărăcie se găsește leacul,
Bătrânii și copii-s dezavantajați,
Dar oamenii devin prin suferință frați,
Afectat în general, este săracul.