agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2521 .



The archers of Crete
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Alberto M. Popesco ]

2009-12-25  |     | 



La marginea morții se întinde un câmp de trandafiri
Bine ați venit!
Apar zgâriați dintre trandafiri.
Arcurile lungi sunt niște medalii care se lovesc de tulpinile verzi
Tunincile lor roșii anunță vreme frumoasă
E calm aici în mijlocul luptei
Cavaleria a cotit-o spre dreapta, va urma o șarjă pe flancuri
Mă așez mai comod pe canapea, o să fie spectaculos
Mulțimea mănâncă mici, bea bere, copiii pun întrebări părinților
E un show total
Am pariat pe cretani, ca-ntotdeauna
Vecinul din dreapta are o obsesie
Își tot potrivește pulloverul pe oasele slabe ale umerilor
Soarbe din sticlă cu gesturi molcome
Mai ia un mic, Daniel!
Aș fuma o marijuana.
Prima salvă a arcașilor a doborât 10 călăreți din garda generalului
E un măcel complet. Copiii orfani ai călăreților vor ajunge hoți de buzunare și prostituate ieftine.
Vecinul din stânga devine curios.
Unde sunt catafracții?
Are pantalonii de doc ieftin pătați de muștarul micilor.
Dumnezeu știe cât urăsc indivizii de genul ăsta!
Problema că ne amestecăm împreună la marginea câmpului ăsta de trandafiri contra voinței mele
Nu mi-am dorit niciodată să stau aici cu el sau cu plozii lui needucați
Mi-am luat blugi noi
Îmi stau cam nasol că sunt slăbănog.
Un arcaș cretan se apropie.
Te bagi, Alberto?
Îmi calculez șansele, nu am multe de pierdut.
Hai că intru și eu!
Îmi aruncă un arc imens.
N-am săgeți dar scot câteva din cadavrele celor căzuți printre trandafiri.
Mă simt ca un gardian de la Auschwitz care smulge cu un patent dinții de aur ai morților
M-am îngălbenit brusc de greață, plus că ăștia put
Un calăreț se apropie amenințător cu sulița spre mine.
O panică albă pune stăpânire pe degetele mele
Îmi tremură strident
Cine naiba m-a pus să fac eu pe vitezul? Nu puteam să stau pe margine?!
Prost mai ești, Alberto!!!
Aș avea nevoie de o minune sau de o marijuana.
Baremi să mor fericit.
O săgeată cretană îl lovește pe călăreț din spate, calul trece speriat pe lângă mine în viteză purtând doar un cadavru.
Viața asta e chiar mișto! Arunc arcul și săgețile folosite.
Mie îmi ajunge, plec! Pa-pa-paa!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!