O femeie îmi înnoiește sentimentele prăfuite,
Îmi renovează fațada iubirii cu emoții jupuite,
Se duelează cu celelalte femei din porii pielii,
Posedă nuri ce au ceva din formele ielii.

Dă cu aspiratorul pe mocheta epidermei și sub ea,
Absoarbe defectele sub formă de praf dintr-o femeie rea
Și mă hidratează cu crema iubirii apăsătoare și grea.

Prin atingere cu fiorii masculini capătă temperatură,
Despică antitezele din sine și sculptează din eu o statură
A demnității care nu se înjosește și a mândriei care nu stigmatizează,
Lăuntricul se încinge ca un metal topit turnat în forma ce dragoste vibrează.

Înfierbântat, mă arunc în apa rece a privirii profunde,
Ce realitatea clară de buruienile diformităților tunde,
Plonjez în lacul de munte al ochilor și simt mângâierea naiadei prefăcută-n unde.